24.05.2011

Creionul...

Creionul…


Copilul îsi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întreba:



- Scrii o poveste care ni s-a întâmplat noua? Sau poate e o poveste despre mine?



Bunicul se opri din scris, zâmbi si-i spuse nepotului:



- E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar placea sa fii ca el, când vei fi mare.



Copilul privi creionul intrigat, fiindca nu vazuse nimic special la acesta.



- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut în viata mea!

- Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care daca reusesti sa le mentii, vei fi totdeauna un om care traieste în buna pace cu lumea.



Prima calitate: poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mâna care ne conduce pasii. Pe aceasta mâna o numim Dumnezeu si El ne conduce totdeauna conform dorintei Lui.



A doua calitate: din când în când trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea. Asta înseamna un pic de suferinta pentru creion, dar pâna la urma va fi mai ascutit. Deci, sa stii sa suporti unele dureri, pentru ca ele te vor face mai bun.



A treia calitate: creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sa întelegi ca a corecta un lucru nu înseamna neaparat ceva rau, ceea ce este neaparat e faptul ca ne mentinem pe drumul drept.



A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara, ci mina de grafit din interior. Tot asa, îngrijeste-te de ce se întâmpla înlauntrul tau.



Si, în sfârsit, a cincea calitate a creionului: lasa totdeauna o urma. Tot asa, sa stii ca ceea ce faci în viata va lasa urme, astfel ca trebuie sa încerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.



Paulo Coelho

Hartia aurie

Hartia aurie de impachetat


“Povestea spune ca a fost odata un om, care si-a pedepsit fetita in virsta de 5 ani, pentru ca a risipit o hirtie aurie de impachetat,foarte scumpa.

Omul statea rau cu banii si a devenit si mai suparat cind a vazut ca fetita a

folosit hirtia respectiva ca sa decoreze o cutie si sa o puna sub bradul de Craciun.

Cu toate acestea, fetita a adus tatalui ei cadoul in dimineata

urmatoare spunindu-i: “Acesta este pentru tine, taticule”.

Tatal a fost rusinat de reactia lui furioasa de cu o zi in urma, dar

supararea lui se arata din nou cind vazu ca, de fapt, cutia era goala.



El i-a spus pe un ton raspicat: “Nu stiai, domnisoara, ca atunci cind dai un cadou cuiva, trebuie sa pui ceva in el?”

Fetita s-a uitat in sus spre tatal sau, cu lacrimi in ochi, si a

zis: “Taticule, cutia nu este goala. Am suflat in ea atitea saruturi

pina cind s-a umplut.”



Tatal a ramas perplex. In genunchi, si-a imbratisat fetita rugand-o sa-l ierte pentru supararea lui fara rost.



La scurt timp dupa aceasta, micuta a murit intr-un accident si se

spune ca tatal ei a tinut acea cutie aurie langa patul sau tot restul vietii.



Si, de cite ori se simtea descurajat, sau avea de infruntat situatii dificile, deschidea cutia si lua un sarut imaginar care-i dadea putere.



Fiecare dintre noi primim o cutie aurie cu dragoste neconditionata si

saruturi de la copiii nostri, de la familie, de la prieteni.

Nu putem avea altceva mai pretios decit asta