M-am saturat, mi-e greu, nu reusesc sa gasesc raspunsuri!!! discut ceva cu tine, incerc sa te inteleg, incerc sa ma inteleg si pe mine, insa...chiar nu-mi place sa ma stiu a fi tocmai eu neintelegatoare, eu??? nici prin gand sa nu-ti treaca asa ceva, tocmai eu care incerc sa empatizez cu tine, sa avem pareri si idei comune , sa fie bine, bine pentru mine, pentru tine, pentru noi...dar eu, eu pentru tine ce mai reprezint oare? e tare greu, e tare dificil sa stiu ca de ceva timp ma chinui si insist sa fii tu, tu acel om pe care eu l-am cunsocut candva.
 Urasc sa schim pe cineva si stiu ca nu prea de poate, dar sa fi ceea ce ai fost, ceea ce eu am avut bun , sunt constienta ca se prea poate.

 Unde-i iubirea? S-a pierdut iubirea?  A incetat iubirea? A disparut iubirea?
 Unde's vorbele frumoase?
 Unde'i viata petrecuta in doi?
 De fapt, unde mai suntem noi???

Tu esti probabil in lumea ta, eu am ramas in lumea noastra, dar lumea mea, lumea noastra cum mi-o mai creez? Suspine, ganduri, idei, nevoi ma macina, incerc sa-mi stapanesc repulsia, incerc sa devin tocmai eu, ceea ce sunt, ceea ce ai avut!
  Stii, am intrebam eu...ce-as fi eu fara tine, dar tu fara mine?
 Probabil tu fara mine ai fi cam acelasi corp , dar eu fara tine sub nicio forma n-as fi acelasi corp!mda,gandurile iar ma apasa, nu-mi dau putere sa stau in loc!
Agitata, ingandurata, trista, suparata, amagita  si...lista mea poate continua , esti omul strain , hain , fara suflet in tine, unde ai ramas tu?? unde ti-e sufletul lasat? ce faci acum, ce faci atunci, ce faci..tu???

 Iubirea, stiu ca se lasa apreciata, iubirea iti lasa in inima amprenta, amprenta bunatatii, a dulcetii, a mea e lasata de ...de amar, nasco